Logo 100 Absolut Artists

Consuma Responsabil

Logo 100 Absolut Artists
LUCIAN ALEXANDRU ARSENE

LUCIAN ALEXANDRU ARSENE

Lucian Alexandru Arsene

Lucian a studiat Modă-Design Vestimentar la UNArte, unde a dat admitere de două ori (încă își amintește perfect tematica pentru proba practică: cinci look-uri inspirate de colecția Haider Ackermann Fall 2011 RTW), și a terminat și primul an de master tot acolo, specializându-se în „Strategii de Modă și Costum“. Lucrarea de licență a pregătit-o împreună cu Venera Arapu, care l-a ghidat spre ideea de comercial. Astăzi este considerat în breaslă o tânără speranță, genul acela de designer a cărui viziune poate să nu fie neapărat în acord cu tendințele, dar care știe să îi facă pe oameni să privească admirativ spre piesele dramatice pe care le imaginează.

Cum a început interesul tău pentru modă?

A început să prindă contur copil fiind. Facultatea îți prezintă acest domeniu (cel puțin pentru partea cursurilor și atelierelor) ca un experiment. Trebuie să experimentezi, să-ți descoperi o linie anume, pe care o poți urma. Având în vedere viteza cu care lucrurile se schimbă de la o zi la alta, trebuie să fii pregătit deja pentru „viața de piață“.

Ești ceea ce se cheamă un designer tânăr – în ce fel se reflectă asta în munca ta?

Încep să apară tot felul de întrebări, oportunități și o întreagă industrie de descoperit și analizat. Tind să cred că fiecare piesă realizată de mine ajunge să creeze un stil eclectic (uneori cuvintele mi se pare că nu mai ajută atât de mult dezvoltarea unei imagini și poate ar fi mult mai ok să rămânem doar la vizual; acest cuvânt deja mi se pare hiperutilizat și poate nu chiar în contextele favorabile). Vorbim despre o generație de tineri designeri prezenți în special pe partea de social, diversitate, acceptare. Și eu vorbesc despre o libertate, dar una cu un iz romantic, future forward, dinamică și poate chiar cu linii de clasic. O viziune ușor dusă în exces, poate un exces de opulență.

Cum te raportezi tu la inspirație și la informație?

Cu siguranță încerc să mă axez pe partea de informație. Consider că acest proces de dezvoltare creativă și profesională este susținut de informații, research și intimitate. Nu am cum să neg ideea de inspirație. Acest proces cred că trebuie dezvoltat sub amprenta unui filtru personal, ceea ce poate dezvolta o experiență emoțională aparte privitorului/consumatorului. Da, încerc să privesc moda ca un business (pentru că vorbim de un prezent unde marketingul este un element principal în ecuația modernă a domeniului), dar și să mențin o zonă de sinceritate (atât față de mine, ca viitor creativ, cât și față de un viitor posibil client). Consider că în momentul actual nu se poate dezvolta ceva nou, dar se poate dezvolta partea de informație. Știu că acum Pinterest și Instagram reprezintă două surse principale de „cules“ informații și inspirație. Eu funcționez pe baza interviurilor, documentarelor (aici vorbind despre artă, în general) + Tumblr. Sunt interesat și de studiile de specialitate despre mișcările, tendințele, evenimentele și noutățile domeniului (pentru lucrarea de licență am reușit să-mi integrez colecția în cadrul macro-trendului „Nocturne“, găsit în studiul platformei WGSN).

De ce e relevant pentru tine să faci haine?

Lucrurile se dezvoltă la fiecare minut și, ca artist, evoluția mi se pare necesară. Probabil acesta ar fi primul motiv pentru care îmi doresc să fac haine: evoluție. Fiind la început, sunt nevoit să-mi dezvolt un simț al orientării din scurt, să zic așa. Pe lângă partea de studiu, trebuie să fiu aproape de orice mică mutare a pionilor din domeniu, să învăț cum și când să acționez, să dezvolt un business, să-mi păstrez latura creativă și să fiu real, într-un fel. Există și clasicul răspuns „pentru că asta îmi doresc“, unde nu zic nu, dar îmi doresc în același timp și această parte de evoluție.

Există designeri sau artiști români din altă generație decât a ta a căror muncă te inspiră?

Sunt fascinat de lucrările lui Ștefan Câlția, de detaliile prezentate, de universul conturat; există o întreagă poveste în spatele fiecărei opere. Lucrările pe hârtie (tempera, de culoare) realizate de Ion Bitzan sunt la fel de minunate, în special formele pastel, care-mi induc un romantism modern complex. Pe partea de design vestimentar pot spune că sunt mereu surprins de colecțiile prezentate de Ana Alexe și Z A R U G.

Cum te raportezi la noțiunile de masculinitate/feminitate în munca ta? Ai integrat chestiuni sociale în ceea ce faci?

Cred că atât partea de business, cât și partea creativă a domeniului se mulează pe aceste explicații psihologice, de diversitate. Lucrarea de licență, „LET THEM EAT CAKE“, a pornit de la ideea de autoanaliză, unde mi s-au confirmat niște lucruri prezente în subconștient, în special contradicția dintre imaginea mea socială și cea creativă. Pornind de aici, am încercat să dezvolt o viziune hibrid, unde am ales două idei ce mă acaparaseră deja de o perioadă: Steven Klein și filmul „Marie Antoinette“ al Sofiei Coppola. În cadrul ambelor variante am regăsit libertatea de alegere, puterea de decizie, curajul de a experimenta, dar și o doză de intimitate, sinceritate. Am încercat mai mereu să integrez raportul masculinitate/feminitate în cadrul proiectelor dezvoltate (fie cele pentru atelierele din cadrul cursurilor sau pentru lucrarea de licență). Aici vorbim pe două planuri, primul fiind cel mot à mot, unde încerc să combin cele două estetici (formele pieselor mele au o structură ușor masculină, a cărei linie curată oferă o tușă de stabilitate și echilibru, iar nota feminină extrasă din detalii și prezența în sine a unui personaj feminin dizolvă din duritate și destabilizează această structură, prezentând o formă hibrid). Dacă este să vorbim pe plan social despre feminism, încerc să cred că încet-încet pot dezvolta ceva în această direcție, având în vedere că eu conturez un personaj feminim puternic, atât vizual, cât și comportamental. Poate și din această cauză am ales să mă îndrept către zona de womenswear și nu menswear, găsind personajul feminin mult mai interesant de a dezvolta o imagine în jurul acestuia.

Despre ce este brandul tău?

De mic am fost atras de obiectele strălucitoare, ajungând să dezvolt piese în jurul acestora. Cred că a fost o linie naturală, nu am încercat să forțez ceva anume în decursul activității creative. Am încercat să fiu constant în tot ceea ce fac, să am un element central în jurul căruia să orbitez. Probabil de aici a pornit totul, de la „strălucire“. Chiar și în cadrul proiectelor de atelier de la facultate am încercat să mențin ideea. Îmi doresc să dezvolt această latură vizuală, să pot colabora cu diferiți artiști și să prezint privitorului o identitate modernă, dinamică (un cuvânt la care m-am gândit destul de mult în ultima perioadă; îmi place ideea de personaj feminin dinamic) și romantică. Tind puțin și spre ideea de luxury, pentru că partea de calitate a produselor reprezintă unul din punctele principale de dezvoltare, în plus, îmi doresc să prezint ceva aproape de „perfecție“, o experiență complexă.

Cum se naște o colecție de-ale tale?

Îmi place să mă documentez și să mă organizez cu toate. Totul pornește de la un punct de informație/inspirație (în ultima perioadă principalele fiind filmele și sentimentele transmise de acestea, dezvolt în jurul lor alte detalii importante), dezvoltarea unui moodboard, apoi o temă de culoare, alegerea materialelor, schițe, schimbări, realizarea prototipurilor, schimbări din nou, verificări peste verificări, probe, ca apoi să ajung la colecția în sine. Spontaneitatea joacă un rol important în tot acest proces, probabil fiind influențată și de partea de calitate.

Cum vezi tu moda ca legată de timpuri, de cultură?

Consider că în momentul actual nu mai putem ignora importanța marketingului și a mecanismelor comerciale în cadrul fiecărei industrii, cu atât mai mult în sfera modei. Desigur, fiecare artist poate întoarce aceste elemente în favoarea sa, fără a sufoca procesul de creație, dar din nou, totul ține de fiecare în parte și este doar opinia mea. Vorbim deja de o diversitate în domeniul fashion, pornind de la design și ajungând la pretarea pe anumite acțiuni sociale. Și chiar dacă vorbim de diversitate, trebuie să vorbim și de individualitate, chiar dacă cei doi termeni se intersectează la un moment dat. Am tendința să cred că uneori te poți pierde în această diversitate. Uneori nu știu unde sunt hotarele între acest trend de cosumerism, acțiunile sociale și creația în sine. Știu, acum totul se învârte în jurul acestor „cool kids“ (care și ei, ușor-ușor, de la a face haine cool trec la colaborări pe plan social). Am recitit de curând un interviu cu Raf Simons, unde el preciza că nu mai există zona de „high fashion“ și sunt tare curios ce urmează să se întâmple la nivel internațional, dar și național, după acest val de consumerism. Și dacă chiar o să existe schimbări majore atât pe plan social, cât și creativ.

La ce lucrezi acum?

Încerc să-mi definesc mai bine imaginea pe care doresc să o prezint, să înglobez toate aspectele menționate mai sus, astfel încât să se ajung la un tot unitar. În paralel, încerc să mă gândesc la lucrarea de dizertație, dezvoltarea propriului brand, proiecte colaborative și prezența pe platforma Molecule F, toate step by step. Cred într-o sinteză organică, naturală. Am observat că, în general, se merge pe ideea de sinteză artificială, dar eu nu prea pot să-mi imaginez un astfel de proces. Probabil de aici tind să admir casele de modă deja consacrate, unde totul pornește de la atelier și se realizează în timp, natural și bine coagulat.